In hagiografia populara, majoritatea legendelor au ca tema amagirea lui Santilie de catre diavol, care il indeamna sa-si omoare parintii. Drept razbunare, Santilie, aflat intr-o caruta trasa cu cai de foc, goneste prin ceruri pentru a trasni in stanga si in dreapta cu biciul sau de foc pentru a trasni pe dracii ascunsi prin nori sau, pe pamant, in corpul lupilor, cainilor, pisicilor.
Desi furtunile, vijeliile, grindina si trasnetele din luna lui cuptor erau considerate ca manidestari ale sfantului asupra fiintelor necurate, de pe urma lor aveau de suferit oamenii care se alegeau cu recoltele distruse, cu vitele si casele trasnite.
Mai mult temut decat iubit, Sfantul Ilie, este pomenit de ziua lui, si la sarbatorile care il preced si il urmeaza. Aceste sarbatori formeaza un ciclu dedicat nu sfantului crestin, procului Ilie, ci zeului Soarelui si Focului venerat de stramosii nostri si al carui nume s-a pierdut in negura vremilor.
Nedeile, sarbatori care se tineau pe plaiurile Carpatilor, se pare ca aveau legatura cu celebrarea unei sarbatori precrestine dedicata zeului Focului si Soarelui. Dupa crestinarea populatiei autohtone, peste sarbatoarea pagana s-a suprapus sarbaoarea dedicata Sfantului Ilie care, onform traditiilor populare, are aributii specifice unui zeu al soarelui si focului.
Vechimea nedeilor pastoresti, care a devenit sinonima cu Santilia, este impresionanta, aceasta fiind atestata documentar din anul 1373. Cu siguranta ca la aceste sarbatori montane se desfasurau ceremonii complexe dedicate soarelui care, desi se afla in acea perioada a anului la mare inaltime pe cer, intra intr-un declin neintrerupt pana la solstitiu de iarna.
Sarbatori si obiceiuri romanesti - Ion Ghinoiu
Puteti sa vizitati si colectia noastra de vestimentatie si accesorii: Traditii Romanesti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu