duminică, 1 martie 2020

Cum vad eu o terapie prin iertare si iubire

Acum cateva zile am vazut pe facebook un anunt sponsorizat, ca nu stiu prin ce tehnica "vindecatoare" ele iti sterg din aura ta energetica, urma oricarui iubit, care a indraznit vreodata sa calce pragul vaginului tau. :)

Cata ura impotriva rasei masculine! Mai avem putin si ii declaram si noi mamifere bipede. (apropo de oamenii de stiinta din Arabia Saudita, care au descoperit ca femeia e un mamifer) .

Ba chiar una din prietene imi sugera acest curs.
Ce pot sa zic, ca de revolta mi se impleticeste limba in gura! Deci stati un pic sa ne intelegem. Acela a fost un iubit, da? L-ai iubit da? Apoi ceva nu a mai mers bine. Poate ca el ti-a gresit (desi si noi putem gresi, chiar daca aceasta ipoteza ne pare imposibila! :) ) .  Eu pe omul acela l-am iubit, da? IUBIREA nu e frunza-n vant, nu-i nalucire! Greselile de comportament vin din tot felul de tipare gresite ale mintii, ale orgoliului, ale familiei, ale societatii, etc. dar iubirea e a sufletului! Pe cine vrei tu sa stergi de acolo? Vrei sa rupi bucata din suflet care l-a iubit pe X? (si care inca il mai iubeste, ca sufletele nu se joaca de-a v-ati ascunselea cu iubirea ca noi minitile, egourile)

Deci pe cine vrei tu ego mic sa stergi? Nu te mai chinui, nu vei reusi niciodata! Poti doar sa-ti acoperi sufletul, sa il sufoci, sa-i pui mana la gura sa nu mai strige: IUBESC!

Deci terapia este alta!
Trebuie sa fie alta!
Terapia consta in a separa omul (sufletul) de actiunile lui.
Actiunile sunt ale unui ego cu tot ce a asimilat el din familia lui, din educatie, mediu, etc.
Sufletul lui e insa altceva. Cu el te-ai iubit tu. El, egoul, poate ca mai are multe de invatat.
Dar el, sufletul, e acolo. Sufletele noastre se iubesc si se vor iubi in eternitate, pana se topesc in Dumnezeu. Asta e dorul lor.

De aceea nu putem decat sa ne dorim, sa aspiram, ca noi oamenii sa ne maturizam afctiv, adica sa devenim cat mai bine pliati pe sufletul nostru.
Nu putem decat sa ne rugam, sa iertam , sa asteptam pentru ca trasformarea noastra (a noastra si a celui pe care il iubim) sa se petreaca cat mai iute, sau macar sa se petreaca!

Dar toate astea se fac in iubire. Trebuie sa-l iertam pe cel care ne-a gresit, pentru ca atunci era mic si prost si nu stia. Trebuie sa avem intelegere, rabdare si iubire.

Nu trebuie sa extirpam pe nimeni din vaginul sau din sufletul nostru pentru ca acolo este focarul iubirii.
Cand ne vom invata sa il acceptam pe celalalt in inima noastra, el nu va mai fi un focar de durere.
(de fapt, mai corect spus: sa ne acceptam inima cu X in inima noastra :) )




Vezi aici si alte articole pe aceasta tema: Sfaturi pentru prietena mea.