Se afișează postările cu eticheta ziua iei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ziua iei. Afișați toate postările

marți, 28 iunie 2022

Importanta recuperarii portului traditional, ca simbol al identitatii

  

   Creația populară este un miracol artistic atât de profund tulburător încât e un adevărat privilegiu să i te poți dedica.


E miracol pentru că e o stare de desăvârșire, dar și pentru că exprimă modul nostru propriu de a fi în lume și de a ne înțelege rostul de oameni ai locurilor unde ne-am născut.


Ziua Universală a Iei, sărbătorirea ei, a pornit din dorința și datoria de-a ne apropia de noi, ca sine, și pe alții de adevăratele capodopere ale culturii tradiționale.


    În Diaspora pledam pentru lărgirea spațiului de cunoaștere a valentelor estetice ale culturii populare deoarece " ea este expresia cea mai scurtă a simțământului și a gândirii", cum afirma Eminescu.
Receptarea unei opere de artă este un act individual și profund subiectiv.
Nimeni nu poate impune altcuiva propria sa viziune artística- echivalata de unii esteticieni cu o adevărată (re)creare personală a operei respective.


Ziua Universala a Iei se datorează cumva cunoscătorilor, cei care au datoria de-a îndrepta atenția publicului în direcția unor fenomene care, fără ajutorul calificat al meseriașului, pot fi trecute cu vederea sau nici măcar observate.
E o zi datorată cunoscătorilor dar dedicată publicului larg și bucuriei sale.
Se vrea o invitație la o călătorie în fantastic, spectaculos, feeric, elemente specifice eposului popular.

 Laura: -- Cum imbracam o identitate nationala? Importanta recuperarii portului traditional, ca simbol al identitatii.
Cum vezi tu fenomenul recuperarii iei, si nu numai. In ultimul timp romanii se casatoresc, boteaza in ii, dupa o perioada de respingere, imediat dupa revolutie.

Orieta: -- Da, ia a devinit din nou portul de sarbatoare al romanilor si este frumos, desi cam putin si cam superficial, e totusi bine.
Cred ca ar trebui in primul rand stimulate mestesugurile, ca nu e numai ia. Mai e ceramica, tesutul, lemnul.
Ce as face eu?
In Sighisoara, in Bran, in Sibiu, as desfiinta chinezismele, as selecta produsele. As da niste certificate de mestesugar si artizan si as accepta in aceste orase f turistice sa se vanda (in zonele de mare interes) numai produsele cu marca asta : AUTENTIC ROMANESC.
Sau, facute periodic targuri mari si foarte dese in orasele astea foarte turistice. Targuri cu specific traditional: mestesuguri autentice care respecta traditia, dar si obiecte de arta inspirate din traditiile romanesti. Ambele.
A fost o mica tentativa inainte de pandemie. Se faceau insa doar o data pe an. la inceputul lui Septembrie. Am participat la doua din ele (cred ca doar doua s-au facut): unul in Bucuresti si unul in Bran. Urmatorul trebuia sa fie in Constanta dar a venit pandemia si vad ca micuta tentativa s-a spulberat.
Cred ca lucrurile astea se pot face de catre stat, sau de un ONG f serios, asa cum se fac la noi spitale si alte lucruri bune de care statul nu are chef.  

Interviu: Laura Catalina Dragomir- Orieta Dimadi